La 31 mai se aniversează "Ziua Rezervistului Militar", care a fost instituită prin
Hotărârea Guvernului României nr.467/12.05.2010, ca o expresie a respectului de
care trebuie să se bucure cei care au muncit într-o instituţie prestigioasă,
aşa cum este Armata României şi ca o apreciere a autorităţilor societăţii române
faţă de rezerviştii care şi-au servit cu devotament şi onoare ţara.
Din păcate, această expresie a respectului şi aprecierii
aceloraşi autorităţi ale societăţii române faţă de aceşti rezervişti, a fost
terfelită peste numai câteva luni, prin adoptarea Legii nr.119/2010, lege care
a produs haos în viaţa rezerviştilor, care sunt evident, pensionari militari.
Iar haosul acesta s-a concretizat prin trecerea în nefiinţă, în decurs de numai
șapte ani, a câtorva mii, poate chiar zeci de mii de pensionari militari!
Statutul de rezervist militar ar trebui să fie onorant, dar
din păcate, datorită unor politicieni care habar nu au ce a însemnat şi ce
înseamnă viaţa militară, astăzi cadrele militare în rezervă sunt privite de
foarte mulţi oameni cu suspiciune sau chiar cu dispreţ! Iar ca imaginea să fie
și mai dezolantă, disprețul și lipsa de respect a autorităților față de Armată,
care reprezintă garantul independenței, suveranității și integrității
teritoriale a României, se răsfânge și asupra militarilor activi. Din ianuarie
2011, Armata României a început să semene cu o navă în derivă, plutind spre
nicăieri, pe ape învolburate și înșelătoare. Având la cârmă un căpitan de cursă
lungă, care era și comandant suprem, această navă n-a mai ajuns niciodată la un
țărm sigur și ferm. Lipsa de reacție a comandanților și șefilor militari,
dorința unor rezerviști de a fi „iarăși ce au fost și mai mult decât atât”,
lăcomia, aroganța, îngâmfarea și amestecul politicului în problemele militare a
făcut să avem o armată de doctori fără pacienți, mareșali în intendență,
generali-comandanți de restaurante și pensiuni, amirali pe bacuri-dormitor,
comandori de flotile și escadrile de baloane de săpun… Imediat după accederea
în NATO, s-a trecut la o reorganizare structurală a armatei și ierarhizarea
funcțiilor, lucru care a afectat pe foarte mulți dintre noi, actualii
rezerviști. Acest lucru ar fi fost benefic, până la urmă, dacă s-ar fi dus la bun
sfârșit. Insă, datorită unora ahtiați după putere și poziție, indivizi neatinși
de ceea ce numim inteligență și străini de caracter, dar mari maeștri în combinații și robi ai propriilor orgolii, s-a ajuns ca piramida
organizațională și ierarhică din armată să semene cu o sticlă de lampă
răsturnată. Este de neimaginat și de neînțeles, de domeniul fantasticului, cum
de au fost făcute sute și sute de avansări în plină perioadă de pace. Cum de au
ajuns generali și colonei oameni care n-au făcut armata, n-au avut nicio
legătură cu ea, care n-au ținut în mână o armă, care n-au depus jurământul militar?
Este strigător la cer! De aceea, gradul de general a ajuns la nivelul unuia de
maistru într-o întreprindere, iar cel de colonel, comparabil cu un șef de
tarabă. Poate că am exagerat puțin, dar mulți îmi veți da dreptate.
Cred
că în cele sus menționate, se regăsește cauza dezbinării noastre și o
explicație pentru înființarea a zeci și zeci de asociații, organizații, ligi,
cluburi și sindicate ale rezerviștilor.
Suntem
așadar, la cea de-a 8-a aniversare a Zilei Rezervistului Militar, iar deviza
noastră trebuie să fie și să rămână
„PATRIE, ONOARE,,DEMNITATE’’
În spiritul acestei devize, dar şi al
jurământului militar care a fost şi rămâne crezul nostru, trebuie să
contribuim, alături de ceilalți oameni responsabili din societatea românească,
la redresarea situaţiei din ţară, la o igienizare morală a societăţii, la
ridicarea prestigiului armatei precum şi la apărarea drepturilor şi
libertăţilor tuturor cetăţenilor patriei noastre, România!
Dragi camarazi, să vă dea Dumnezeu sănătate!
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!
Rezervistul
Col. (r) Trofimov Ifim